Martie 2010

O postfata propusa de dr. Corneliu Parvu – Sef sectie Fauna Terestra – Muzeul National de Istorie Naturala „Grigore Antipa” , pentru volumul „Bivuacuri sub semiluna”
Cicloanele mediteraneene care ne-au vizitat iarna aceasta, n-au venit cu mâna goală. Au adus nămeţi imaculaţi, care au mai stins din dorul copilăriei şi din teama încălzirii finale. Acum, în soarele aprilin, graurii negri, cu picăţele albe, aflaţi în frenezia cuibăritului, au ocupat toate scorburile din copaci şi micile orificii geometrice, din exteriorul clădirilor. E frumos ce au realizat Păsările! După ce au fost dinozauri înfricoşători, stăpâni absoluţi ai stadiului luxuriant al planetei, şi-au uşurat oasele, s-au acoperit cu pene şi triluri şi au cucerit ceea ce părea imposibil pentru o fiinţă terestră: aerul şi adâncul cerului.
Cam aşa îmi încep, de câţiva ani, jurnalul fiecărei noi expediţii ”Oceanic – Antipa” : cu câteva rânduri scrise încă din ţară. Anul acesta, expediţia amorsată pentru 20 aprilie, se îndreaptă spre una din ţările însorite şi prietene, Siria. Spun acestea în cunoştinţă de cauză, pentru că am mai fost acolo şi am simţit căldura soarelui şi prietenia oamenilor. Abia aştept să revăd pădurea de stejar veşnic verde, de lângă castelul Cavalerului Salahdin, marea albastră de la ţărmul albei Latakia şi să beau o cafea neagră, stând cu picioarele în nisipul galben, de la ”Bagdad Café”. Nu-mi voi face probleme nici de data asta, când vor trece, rarele şi misterioasele maşini de teren irakiene, cu geamuri fumurii şi plăcuţe de înmatriculare albe, cu ”arabescuri” de litere roşii, pline de praful deşertului şi al războiului, de care ne despart numai câţiva kilomtetri. Da, am mai prins nişte insecte zburătoare prin deşert, dar cercetarea nu e ceva care se face odată, şi se pune punct! E o exfoliere repetată, a feţelor aparenţei, către un miez impalpabil. Abia când, după lungi încercări încrezătoare şi perfecţionări perseverente, începi să-ţi recunoşti neştiinţa, te apropii mai mult de adevăr.
La recitirea textelor ”Bivuacurilor”, puse cap la cap de Răzvan, mi s-a părut că, în chip de carte, ele se termină prea brusc şi asta nu reflectă adevărul: că activitatea noastră de explorare ştiinţifică, la Mediterana, a început graţie unei vibraţii sufleteşti, altruiste, neoprite încă. Sau poate mi-a fost greu să mă despart de clipele fericite, petrecute în ambianţa prietenească, a libertăţii de opţiune. Cert e că am simţit nevoia să adaug ceva.
Dacă Prefaţa e o promisiune, o ademenire, am observat că postfeţele, deşi ar dori să tragă concluzii, nu reuşesc, magnetizate de nostalgia a ceea ce se încheie. Exact ca în cazul de..”faţă”.
Între adunarea textelor şi tipărirea acestei cărţi, a intervenit ceva uimitor, pe care nu mă pot abţine să nu-l relatez. Fanii Zoologiei, ai Muzeului Antipa şi ai Mării Albastre, au de ce să fie bucuroşi: un proiect de 13 milioane de Euro, numit Muzeul Antipa reinventat la o sută de ani, se desfăşoară în ritm accelerat. Muzeul s-a închis, ca omida în crisalidă, s-a autodizolvat, ca şi ea (prin mutarea în depozite a celor peste 10.000 de piese expuse) şi acum se transformă frenetic, în interior, într-un fluture exotic, nemaivăzut. Pentru o schimbare totală, trebuie curaj şi încredere. E ca lansarea într-o expediţie, într-un tărâm necunoscut. Academicianul Dumitru Murariu şi colegii din conducerea muzeului, au avut acest curaj. Nu am nici un motiv de obedienţă faţă de ei, eu însumi fiind unul din criticii lor acerbi (arătaţi-mi un subaltern care să nu-şi împovăreze copilăreşte, şefii, şi cu păcate pe care nu le au!), dar acum, cred că au procedat bine: inventatorul dioramelor, Doctorul Antipa, n-ar fi acceptat ca muzeul lui, să nu beneficieze de cuceririle ştiinţifice şi tehnice, produse într-un secol. De ce e importantă pentru cultura românească această fericită întâmplare? După părerea unor oameni care au avut curajul să privească de foarte de sus, creaţia minţii umane ( C. P. Snow, John Brockman, J. R. Brown, Isabelle Stengers şi înaintea tuturor, medicul şi biologul Grigore T. Popa), componentele literare, istorice, sociologice şi artistice, ale culturii, trebuie să se regrupeze în jurul ştiinţei, în ceea ce se doreşte a fi, Noul Umanism al secolului 21. Cultura trebuie să se democratizeze, să devină accesibilă direct, ca în Noul Muzeu, omului de orice vârstă şi nivel educaţional.
Când ne vom întoarce din noua expediţie ”Antipa- Oceanic”, graurii negri cu puncte albe, vor avea de hrănit pui lacomi, iar în Piaţa Victoriei se va produce Big Bang ul vernisării Noului Muzeu. Cum va fi ? Pe faţada unuia din cele mai înalte blocuri turn din capitală (clădirea BRD, din spatele Muzeului), va fi proiectată o hologramă, în care, vechea imagine a muzeului va fi devorată de furnici virtuale, se va nărui şi va renaşte, în timp ce deasupra, dirijabile zoomorfe colosale, lumini, umbre, sunete şi acrobaţii la înălţime, vor celebra deosebitul eveniment.
Mulţumindu-i Fortunei că mi-a oferit şansa de a contribui şi eu, în subteranele anonimatului, la această nesperată şi rarisimă metamorfoză a îndrăgitului muzeu, la încheierea cărţii şi a călătoriilor noastre de cinci ani în jurul Mediteranei, mă simt ca un graur, clocitor al unui singur gând: mi-aş dori ca ”Şalupa Oceanic Club”, să rămână mereu, în siajul Navei Amiral a Biologiei Româneşti – Muzeul Antipa, împreună să salvăm delfinii din Marea Neagră, să realizăm noi expediţii transmediteraneene, transafricane, sudamericane, papuaşe ori mongole. Poate vom găsi pe colo, un schelet de dinozaur mare, pe care Muzeul nu-l are, o nouă ramură, o crenguţă sau un mugure, din arborele vieţuitoarelor, un elixir al perenităţii vieţii pe Terra! Poate astfel, vom avea cu ce să hrănim în continuare, foamea şi setea de uimire a copiilor români de, orice vârstă. Pentru că Omul este o specie atinsă de un salutar ”pedomorfism”: o stare de copilărie prelungită, pentru învăţare, prin bucuria uimirii.

Anunțuri

Etichete: , , , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: